|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Un glas de vioară poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Constantin Gabriel Obreja [Constantin Gabriel Obreja ]
2010-03-30
| |
Mi-a adormit visul în palma murdară de colbul de țară.
Nu-mi pasă de lumea făcută din ceară pe drumul de seară.
Eu totuși mai cred că nimfa coboară în vântul de afară.
Să smulgă din gândul pe sfoară, un glas de vioară.
Te-am regăsit singură în ziua cu ploi ce cască gura la noi.
Te-am cuprins vânt pe pernele moi și am plâns cu sudoarea pe noi.
Din fiecare picătură de apă și sloi am scos vorbele bune din noroi.
Dă-mi mâna iubito să pornim goi în zăpada prea albă pentru amândoi.
|
|
|
|