poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-26 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
S-a făcut deodată toamna, pică frunza de durere,
cucuruzu-i copt de-acuma, copți și pomii cei cu mere; și dovleci ca niște bombe, explodează pe tarlale, de te nimerește vreunul, vai de treburile tale! Prunele brumate tare s-au făcut răchie bună, care sună în butoaie și, de-o bei, în cap îți sună. Mi-este poftă să dau iama lipăind prin cucuruze; foșnetul acelor săbii proaspăt încă în auz e, și să duc coceni cu brațul, să-mi călesc mușchiulatura, și de-atâta oboseală să strig : ura! ura! ura! iar când luna cade bleagă ca o mură în fântână, să mă duc la primărie cu un cucuruz în mână. Să zic : iată, domn primare, ce de boabe clasa-ntâia are cucuruzul ăsta care-i galben ca lămâia, dă-mi și mie o parcelă s-o lucrez, să nu fiu trist, în natura cea bogata, să mă bucur că exist. - Frați ai mei din capitală, vă sfidez și vă acuz, dacă nu veniți cu mine la cules de cucuruz!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate