Ferestre de cer se deschid
lumina să-nvaluie dimineața
și cu flăcări de roșu aprins
soarele-și mângâie fața.

Lacrimi au început să curgă
din ochii albaștri ai depărtării,
e bucuria care se revarsă
odată cu adierea primăverii

Brațe de copaci dezgolite
de a iernii îmbrățișare,
spre soare se ridică-n zori
neștiind cum să ceară îndurare.

Soarele răspunde cu mângâieri
de raze pline de căldură,
muguri de fericire se sparg
sărutați ușor pe gură.