Nespusa dezgolesc de trist nestraiul,
Rămâne în papuci și-n pielea goală;
Pe sânii ei îmi sfârtec mâna. Boală
Îmi este gândul de-ai pricepe graiul,

Cu pipăitul doar. Precum din oală
Luatu-i-am vuind prin lume naiul
În pauzele de răsuflet. Baiul
E că-n învolburarea ei domoală

Se-mbracă iute. Mine, neatentul,
Zadarnic strânge iar vremii cureaua
Încremenind trecutei căi prezentul.

Acopăr toate-acestea cu perdeaua,
Redevenind. Reiau adiacentul,
Tăcerea dezvelesc de grea mantaua...