Poezia-i poezie omule.
Viața, nu-i o poezie.

E stratul acela, brun-maroniu
în care,
cu cât dai mai mult din dorsală,
cu atât te afunzi mai tare...

și culmea,
că te-ai aștepta,
să dea și roade
pământul acela.

ca și versu-mi tembel,
care nu mă poartă
către nici-un liman,
ci mai tare,
mă aruncă
în beznă

P.S. Nu poți face din c...t bici .