deschide fereastra
o lună rece și umedă urcă pe șira spinării
mai plouă
da
privire
tăcerea taie perpendicular două inimi
noaptea se încarcă magnetic
știi
eu
cuvintele pocnesc în aer
cercuri colorate
apa aproape a umplut camera
stai pe marginea paharului
teama de a cădea într-o femeie adâncă
de a fi zdrobit între coapse
te prinzi de oase
dansez
pereții se rotesc
forță centrifugă
vertigo
ciocnire
sărut
hemodinamică
descompunerea în x și y
punctul de fuziune
corp indivizibil
starea imponderabilă
lichid amniotic
țipătul țâșnind din piept cu o inimă-n dinți
și liniștea mirosind a transpirație
probabil așa se termină