Sunt Liber

Tarziu, ma paste gandul,
Sa-mi spun, incet, cuvantul.
La toti ne vine randul,
Cu ploaia, sau cu vantul.

As vrea sa stiu ce-i bine,
Ce-i rau si ce anume,
Ma apasa acum in minte,
Sa plec departe`n lume.

As vrea, dar nustiu unde,
Ca sa ma pot ascunde.
As spune tuturor,
Sa nu va fie dor.

Sunt liber, ca si tine,
Dar prea marunt in viata.
Sunt liber, dar in mine,
Si niciodata-n viata.

Sunt urme de rugina,
Ce spun, si ce au spus,
Nu plansul e de vina,
Ci anii,ce s`au dus.

Nu gandul ne indruma,
Spre usa disperarii.
Eu ies la o tigara,
La usa-n fata scarii.

Privesc prin ceata deasa,
La luna pedepsita,
Sa stea jumate alba,
Jumate inegrita.

Nu zic...e din natura,
Si cerul e din stele,
N-as vrea,peste o luna,
Sa stau in intuneric.

Nici chipul meu ce zace,
Pe muchia rabdarii.
Inspir un strop de pace,
La usa-n fata scarii.

Si gandul precum vantul,
Imi increteste fruntea.
Mi-ascult incet cuvantul,
Sa nu m`auda lumea.

Sa nu-mi citeasca visul,
Sa nu-mi tulbure marea,
Ce m-a lasat la fund,
Sa nu m-a vada lumea.

Ma-ntorc in fata scolii,
In anii de lumina.
Si acum mai simt fiorii,
Ce-as vrea din nou sa vina.

Aveam cerul senin,
Puteam sa vad si zorii.
Ei nu-mi spuneau ce fin,
V-oi fi mancat de molii.

Dar spiritul din umbra,
Aievea ma cuprinde.
-Tu nu privi in urma,
Priveste inainte.

Si cad adanc pe ganduri,
Pe mana-mi obosita.
Citindu-mi printre randuri,
Prin cartea rasfoita.

Astept parca iubirea,
Pierduta-n alta viata.
Nu-i pot gasi privirea,
Doar zdreanta dupa zdreanta.

Si-i spun, aratati chipul.
Cuprinde-mi toata zarea.
Prefa-te ca esti timpul,
Sa`mi dai, tu, nemurirea.

Cu timpu-ncet voi spune,
Satul de-a vremii lume,
Privind oglinda`n fata,
"A mai trecut o viata".

La toti ne vine randul,
Si stam o-ntreaga viata.
Si pas cu pas mormantul,
S-apropie din fata.