mi-e mai simplu să cred că soarele și-a luat pușca în spate
și a plecat să vîneze mistreți
i-am arătat un loc bun de pe vremea cînd eram copil
pentru asta a trebuit să mă întorc pe urmele mele
să-l caut pe fratele grimm
am doar o vedere din londra
cu fratele grimm pictînd o cupolă
caut în căpița de fîn sticla de rom din care mai sorbea tata
soarele stă în genunchi după o tufă
pînă acum nimic în cătare

copiii așteaptă să se deschidă arborele de lalea
bărbații așteaptă să se deschidă femeile
ei nu știu dacă femeia e grăuntele de nisip din care se naște o perlă
sau manta în care adoarme

se tulbură liniștea ca ochiul de apă lovit de-o afidă
soarele a confundat luna cu un fazan a apăsat pe trăgaci
de două nopți nu am somn soarele își ispășește noaptea
în timp ce luna se oblojește
cu iarbă de grîu