Lasa-ma intunericule
sa ma asez
in poala ta,
sa-mi ascund
cuvintele
in gura ta.
Sa-ti lasi ochii
deschisi,sa vezi
cat sufar
cand ma imbraci,
tu cu linistea-ti
asurzitoare...
Tine-ti mainile intinse,
sa-mi stergi fruntea
de ganduri,
si lasa-ti pieptul gol,
sa-mi simti
spatele plangand
de dureri...
...
Nu te teme,
ai devenit prietenul
meu;
nu te reneg,
dar nici nu te iubesc,
dar nici nu pot...
Doar tu imi stii
tacerea,
doar besna-ti imi
bantuie sufletul!
Si e atata negura neagra
in interioru-mi,
incat mi-am ratacit
sentimentele
simtite pentru el
din negura ta clara...