Sub raza soarelui de vara,
Tu te trezisi precum o boare
Inmiresmai chiar si zbarcita floare,
Cu o candoare de petala .

Acum privesti focul divin si viu
Ce se desface roditor,
Rasfatul tau e prea imbietor
Sub o imparatie cu miross zglobiu.

Hoinaresti s-admiri splendoarea
De pasri inaltaten soare
Ce-ti ispitesc pe veci cararea
Vesniciii iubiri nerabdataoare.

Te-astept in unda mangaiata
Sa spargi cumplita-mi stea de gheata,
Ce-i ancorata –n preerii de ceata,
Distrugatare-n lumea mea uitata.

Totusi, tu, atingi cadenta,
Sub niste pete inimoase
Ce se sfiesc sa se descoase,
Temute de cameea violeta.