poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-13 | | " La ce bun o minciună? Când Adevărul doare sau poate că nu există sau nici măcar nu e nevoie de el... Minciuna mea necesară - din care m-am hrănit, am supraviețuit, am sperat, am plâns, în neagră disperare și-am râs, nebun, descătușat dansând, singur, în camera goală cu speranța, cu himera, cu tine, cu... Nimic. Acum, urmele vechi -n cenușa proaspătă-a- unor vise de demult îmi șoptesc încă o minciună. Eroi și cavaleri mă privesc de sus, îngăduitori, înconjurați în minciunelele lor personale, și ușor iritați, mă pleznesc cu cravașele lor cu adevăruri ciunte, oloage, frânte, iar eu, pare-se, trebuie să-i cred. Ochii tăi i-am privit în nenumărate rânduri, trecând peste ape, lacuri, văluri și-am văzut lipsa lipsei de adevăr și-o mică minciunică stând într-un colț, a nimănui parcă. Și chiar dacă nu mi-am terminat trăitul, parcă-aș mai vrea (poate o minciună-două) să mai petrec ceva timp pe-aici; doar că, mă-ntreb dacă ar mai fi ceva de aflat sau o altă și nouă minciună-n care să cred, din nou, ca atunci, în tine... Noaptea mă-ntorc, acolo; spre dimineață m-aștern la drum, din nou, iar și iar, ca la-nceput de timp, de viață, de tot. Locul meu e nicăierea și-i peste tot, iar tu, voi, toți, eu sunteți o glumă, o minciună... " EtienneNoir, 10 Iunie 2009
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate