poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-24 | |
Frumoasă tare-i țara mea,
păcat că-i locuită. Îmi place să mă plimb prin ea, pe câmpul ei de catifea de țară afrodită. Frumoase locuri, țară, ai din nord și până-n sud. Deși pari regăsitul Rai, de fiii tăi cu păr bălai atâtea se aud. Frumoase zone, un decor ce-i binecuvantat. Dar oamenii, în treaba lor, în felul lor nepăsător, atâtea ți-au stricat. Când te privesc săltând pe munți îmi spun "ce dulce țară!" Dar fiii tăi ciudați, mărunți, sunt oameni cu semețe frunți ce fac orice să doară. Te-ai strâns atom lângă atom și te-ai format grădină. Dar fiii tăi, mâncând din pom, au renunțat la a fi om și fug toți de lumină. Frumoasă țară, fascinant e totul și în toate. Dar totul piere în neant căci mulți au sufletul riscant, mustit de răutate. Atâția fii te jefuiesc, eternă Românie. Cu-același mod perfid, grotesc stăpânii tăi te cârmuiesc mânați de lăcomie. Frumoasă țară cu minciuni spre-un neam aproape mort sătul de plâns și-amărăciuni. Te-au condamnat stăpâni nebuni drept marfă de export. Frumos ți-e câmpul plin de fân pe el când m-odihnesc. Aș vrea s-adorm, lat să rămân, să simt că nu mai sunt român, să uit să mă trezesc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate