Și-apoi, încet, mai calc pe-același
drum bătut,
de pietre,
în încercarea de-a vedea,
acum,
Ideile,
prin talpa
unei ghete.

Nu-i greu să
înțeleg
ce mai rămâne
între un pas greșit
și-o cale de a
spune
ce-ntotdeauna
ai gândit.

Mai merg puțin,
ca să ajung acolo
unde nu voi fi
niciodată
decât sub forma
unui fir de scrum,
pe talpa
de la gheată.