poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-06-12 | |
exilat undeva pe o insulă cu feromoni
îngerul cu aluniță pe obraz îmi face semne îmi face strengărește din ochi de parcă ne-am cunoaște de-o viață de parcă am fi prieteni de când lumea cu un ochi care privea alt ochi cu un braț puternic adulmecând alt braț puternic cu o gură procesând milioane de alte guri se poate întâmpla să pretinzi că soarele e roșu de atâta furie dar se poate întâmpla la fel de bine să greșești se poate întâmpla să pretinzi că cerul ar putea ține discursuri interminabile de ploi că norii ți-ar putea adăposti somnul isteric undeva la first class sau la business class (asta te privește strict pe tine) că oamenii călătoresc unii prin alții cum ar călătorii prin locuri comune arhicunoscute prin aceleasi vagoane îmbâcsite de navetiști speluncile adoră fumul trist de țigară de foi care-ti invadează sinusurile blajine ca un atac cu gaze lacrimogene mai ții minte havanele cubaneze autentice 100% esplendidos? și cântecul tâu fredonat la ore târzii “besame, besame mucho como si fuera esta noche la ultima vez, besame, besame mucho…” roind în jurul meselor goale și-a sticlelor goale și-a scaunelor la fel de goale eu nu văd altceva decât nopți cu microbuze și nostalgii îmbrăcate în viziuni de pelerine cu desene cu papagali amazonieni cubanezi și-n locul micilor naufragii candide văd paza de coastă veselă sprințară cu luminițe și megafoane urmărind destinele unor amatori dornici doar să-și întrețină familiile doar tu vezi peste tot cutii de lemn cu rumeguș în care zac sticle de coniac franțuzesc și borcane cu dulceață de cireșe amare plictisit îmi trec căpățâna dintr-o mână în alta de parcă aș vrea să descifrez un index în craniul fosforescent și vitraliul în care adormi nu e vitraliul meu și nici cireșul pe care urcă vârsta târzie a copilăriei nu e pentru tine așadar: cei nenăscuți au și ei dreptul ca cei născuți la intimitate la opinii păreri strategii verdicte simulacre liberă exprimare procese dreptul de a trage cu pușca în prepelițele amețite de aroma bâlciurilor “tu ești singurul lucru solid pe care se sprijină spațiile invidioase tu ești copilașul din podul șopronului”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate