în noaptea cuvintelor răsfiram arabescuri fără culori
până când ștergeam sub pleoape amintiri de santal
tabloul se înfășura într-o pânză neterminată
întâmplări ciudate schimbau fața spre rombul transparent
apărut în tușa iluziei schițate-n târziu


din acuarelă mai am unele răsuciri întregi peste șevaletul ros de suflet
vernisaj fără privitori


doar eu voi purta în loc de corindon
ochiul tău pictat pe kantaros


iscusința își are păstrarea în suflet
minunile nu pot fi în falsuri
restaurarea o facem într-o altă viață niciodată nouă


pierdute minuni reale altfel răsar
arabescuri uitate în doi timpi


dispar