Devreme se culeg întrebările zilei,
Tăcerea fiind întrebarea copilului
Ce învață sunetele și graiul...

Ne devegetalizăm, ne decoralizăm,
Ne ștergem karma, ne afundăm,
Ne aruncăm în prăpastii de
Dezechilibru energetic,
Ne îngropăm în propriul nostru corp,
În propria noastră închisoare de
Þesut adipos, de mușchi și sânge.

Existențele noastre ciliate se
Desolidarizează de viitor.

Negăm profunzimea destinului,
sensul teleologic al karmei.
- Ce vorbești tu, filozoafe, taci
și mușcă din măr...înghite
întuneric, desparte-te de lumină...
- Da, Lilith, șerpuiește te rog după mine.