poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-06 | |
Nimic, iubito, n-are sens fără tine
Dulci amintiri și ființa-ți vie Mă țin în viață, păgână stafie Căzută-n creole obcine Degeaba și-ar întoarce nucii în zori Grădina cu toate-n alaiuri Ori să se scuture mândrele plaiuri Și-ar curge stamine din flori. Nimic iubito nu-mi pare mai veșnic Singurătate - pumnal în spate cu rană adâncă Mi-a transformat obrazul în stâncă, Cu doru-mi, săracu’, sunt sfetnic Iubito, nimic n-are rost fără de tine Nici marea cu spume bătând asfințit Nici zarea cu sori cicotindu-și șoptit Luminișuri cu rare afine. Nici părul, nu-i păr - ci perucă Podoabă de știulete, zadarnic Mă-nfașor în vise strașnic Călăresc o durere haiducă. Mă-ntorc în ceas târziu de la muncă Umbroasă îmi pare-ncăperea Amari sunt pereții ca fierea Mugește ecoul ca-n luncă… Nimic nu pare să mă-ncălzească Alame-n forme hidoase Îmi curg de pe tâmple ciudoase Că nu putură să mă ispitească P.S. scris cu ultimă suflare Îmi pleacă sufletu-n goană nebună Când nouri vestesc iar furtună Și-n zâmbet mă plouă strânsoare… O mână, suavă, virgină Să-mi aline spasmul și-aștept, Căzând setos dar drept, O fâșie din înfrațita-ți lumină. 5 august 2005
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate