Buchetul timpului incepuse sa aiba gustul tau
ca atuncea cand erai dor, sau floare, sau lacrima
era sentimentul copil ce se desfacea repede
simplu, precum o atingere calda intre inimi
apoi seara, cu gustul primordialelor zane

Vezi tu, samburii gandurilor tale sunt versuri
cu care universul zideste lumea aceasta
rima cu rima, intr-o spirala vibrand,
cu izul iubirii ferecat in inima,
imperecheat cu linistea alba, cea mai veche

Te iubesc, frantura de vis
ce-mi furi respiratia ritm
inecata aripa langa nuferii istm
templele tale dor,
cu gustul lacrimii reci
cu aripi cu tot iarasi pleci
sa ma sfarami amor,
de-ai fi inger te-as visa
in nimb de muguri arzatori
dar umbrele din tine sunt culori
ce ma ineaca iubirii vechi promisa,
de m-ai muri in umbre ca sa sper
ca ceata-i sambure timid
as regasi liantul meu spre cer
iubirea ce se naste din arid .