Văd îndemn la ceea ce este să fie,
Iar dalta un meșter artistic o ține:
Privirea-i se-mbată cu forma ce vine
Din inima pietrei ascunsă-n magie.

Și iese-o mireasă din roca moartă,
Iar meșteru-i mire că rod se apucă
Să-i dea după datini și să-l traducă
În limba înțeleasă pe orice vatră…

Energica forță a mâinilor care
Din piatră și apă cuprinse de soare
Origini desfac după bună lege

A mersului lumii prin spațiul cu spor,
Credințe alese nuntesc în izvor,
Că meșter din piatră iubirea culege.