M-am ridicat dinspre pământ spre cer,
Când m-ai privit în ochi și mi-ai zâmbit.
Atunci, credeam că eu am să-ți ofer
Tot ce gândeai, sperai și tot ce-ai fi dorit.

Râzând, pluteam preaplină de iubire,
Ca pescărușul peste zări albastre
Și ți-aș fi dat atâta fericire,
Cât nu-ncăpea în sufletele noastre.

Dar ai plecat, iar eu am revenit
Din cercurile-nalte pe pământ
Și-acum, tind să cred că n-ai dorit
Decât să-mi tulburi viața, s-o spulberi în vânt.