Scriam și mă uitam crezând că sorb din cupe de cristal
mă ascundeam după degețele pufoase
arse de vodcă și de iarbă

Uitase de marginea canapelei unde aruncasem prelegerea
cu viața lui Adolf, cățelușul nostru..
și citea Bacovia adăpostindu-și pletele între palmele mele

Priveam buzele-i printre cuvinte, iar norul de semne
încerca să mă arunce în ecran
Ce trist..

Morbiditatea am învățat să o fabric la șaptișpce ani,
m-a luat de mână să îmi arate calea spre Infern
după ce i-am acordat atenție așa cum acordez chitara..ce nebunie..

Am vegheat Universul ei, ea pe al meu
ne-am scufundat fără costum de scafandru,
într-o ploaie de stele..eu, ea, morbiditatea