m-am sculat devreme..
obosit de munca de noaptea trecută
cafeaua rece și amară mă aștepta
lângă pachetul negru de tutun...
am sorbit o gură scârbit
de dulceața sa aburindă...
am sorbit și-o țigară...
o nouă bucățică de moarte...

mi-am luat piroanele apoi
am plecat la muncă știind
ce aveam să fac în ziua aceea
dar abia mă mișcam de durere.

m-am aplecat să îl așez...
prima lovitură cruntă...
primlele picături de sevă...
primul urlet cutremurător
iar mâna mă durea îngrozitor...
primul piron bătut în lemn
și plansetul scâncit..
de groază și durere...

am obosit atunci...
și capul îmi vâjâia amețitor...
m-am așezat să respir...
să mai fumez o țigară...

mă uitam la ochii plânși
ce pareau a fi în fața mea.
am luat un piron...
mi l-am batut în mâna stângă...
și totuși urletul meu...
era mut față de al lui...
și atunci am mai luat un piron...
și i l-am bătut lui...

dar urletul încetase..
era doar ecoul plăpând...
al ultimului piron...
bătut în și de mine...