poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-03 | | De fiecare dată când pleci in dimineți După plecarea ta rămân tăcut, în ardoare Cu mâinile tremurânde, cu inima strânsă Cu ochii mereu plini și halucinați de imaginea ta. In această cameră după fiecare plecare Stăruie mereu vocea și parfumul tău, Gândul meu te caută pretutindeni, In sufletul meu dăinuind iubirea. Erai cu mine acum câteva ore Acum sunt singur, Dar ceva din ființa ta a rămas, Lăngă mine în aerul impalpabil. Ființa ta a fost atât de contopită cu mine Incât parcă nici nu realizez că ai plecat Căci mi-ai lăsat odată cu plecarea ta Amintirile unei nopți de vis! De abia aștept să te revăd Parcă te și aud intrebându-mă și totodată răspunzând „De ce se teme dragostea? De limite Ce îi place dragostei? Infinitul.” Așadar, data viitoare, la venirea ta Voi opri timpul și vom trăi infinitul, Ademenind timpul în lumea oglinzilor de gheață Unde totul este static și alb. Astfel vom trăi pentru totdeauna Intr-o lume de vis, Trăind amândoi nedespărțiți Un prezent continuu, fericit!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate