poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-17 | |
Tristetea iar ma viziteaza nepoftita,
De fapt, mereu e-aproape, caci e a mea vecina. Se furiseaza iute ca o viespe zumzaita, Dupa perdele, in casa la lumina. Ma minunez cat poate ea sa zapaceasca, S-alunge forte si sa tulbure destine! Ma tem sa nu ma si imbolnaveasca Caci eu traiesc dupa principii fine. E nemiloasa, cruda chiar, otravitoare Ca un toreador ce-n scena lui ucide Dupa un chin prealabil si fara remuscare, Pentru placerea unor minti perfide. Nu are scop si rost in lumea noastra, Caci ea inchide ochi si-acopera morminte, Indeparteaza jocul, aduce starea proasta Si nu se incadreaza in darurile sfinte. Simt cum deja privirea mi s-a incetosat Si mintea mea curand, va fi in delir. Un caine cu turbare de m-ar fi muscat, As fi mers inca, deci, ar fi fost un chilipir. Toate ma dor si nu vad rost in lume Dar nu ma mai intreb: ce se intampla, oare ? O stiu, o recunosc! am inca simturi bune, Ea e tristea, atotcuprinzatoare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate