Din lumea ta de neguri,
Tristețe, morți și fum
Vreau să-mi auzi chemarea,
Și să îmi ieși în drum.

Luna să tremure pe cer
Iar stelele să-nțepenească
Și lumea viilor din nou
Lesne să te primească.

Oh! Suflet singuratic
De dincolo te chem.
Doresc să vii la mine
Sau să trimiți un semn,

Că încă mai exiști
Și că nu ai uitat
Tot ce-ai trăit odată
În lumea ce-ai lăsat.

Totul să freamăte în jur
Și să te cheme asurzitor,
Încât de-oriunde ai fi,
Să vii mânat de dor.

Oh! Doamne ascultă-mi ruga
Și vino-n ajutor!
Trimite înapoi la mine
Pe-acest al tău slujitor!

Vreau să se întrupeze
Din vise și din noapte
Și-n somnu-mi la ureche
S-aud ale lui șoapte.

Vreau să se întrupeze,
Din soare și pământ,
S-aud și la trezire
Al lui prea drag cuvânt,

Din fața-mi să nu piară,
Atunci ca o năluca,
În lumea lui de neguri și de fum
Să nu se mai ducă.

Să rămână o zi, două
Și toată veșnicia…
Doamne trimite-l înapoi
Să ne-mplinim iubirea!