Nu știu de unde mi-a venit ideea s-o chem.
Nu-i stă în fire să vină
La întâlniri neanunțate de ea -
Și ca într-un dejavu ne-am întâlnit.
Avea un parfum de pământ rânced
Ce-i învăluia trupul acoperit
Cu o rochie neagră.
Pentru prima dată mi-a venit ideea
Să am o aventură, s-o cuceresc.
Nu-i găseam sânii și totuși
Avea picioare superbe,
Brațe firave și ochi de ocean.
Am început un preludiu
Și chiar s-a lăsat purtată
Pe valurile dragostei.
Toți o urau, de aceea
Mi-a acceptat mângâierile.
Până la urmă este și ea o femeie ne iubită,
Alungată – și am avut-o.
Nu mai era femeia fioroasă…
N-am iubit-o și totuși
În singura noapte petrecută împreună
Amăgiți de licorile dragostei
Am strâns-o la piept. Știți ce mi-a zis ?
Mi-a zis că următoarea întâlnire
O va fixa ea. Și s-a dus moartea…