Senzualitate nedefinită în formă finală
Frânturi de topaz oglindite în buzele pline
Râuri albastre de lacrimi se rostogolesc pe obraji din izvoarele-i verzi...
Atingeri ușoare în fază abstractă
O lume stilizată de-un suflet singuratic
Clipe de intensă trăire internă cu mici evadări din spațiul obiectual
O lume virtuală clădită din mituri
În care profanul se pierde într-un neant al necunoașterii
Suflete inițiate află mistere, aleargă spre Absolut
Abstractul înghite senzualitatea ei
Purtând-o pe nori de zăpadă spre sacrul visat.