poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-26 | |
cu glasu-mi vanat strig spre-a cunoasterii soapte
si parul de carbune imi urla parca-n noapte. e rece-a ta privire cand a le mele buze moi te mangaie si vor sa ramanem pe veci intipariti in noi. e liniste si ura intre doua stanci de gheata dar cand vii in spatiul meu stiu ca totul prinde viata si sufletu-mi curat dar poate inca neinteles vrea sa prinda unda apei si sunetul in al lui Eres. un cerc patrat mi-e poarta spre intelepciune dar ochi stralucitori ca de aprins taciune imi spun de cheia ce in veci n-o voi gasi decat daca vreodata timpul voi incerca a parasi. sa ies din starea de minus in starea de plus sa vreau sa inteleg totul de jos in sus sa ajung la tine ca o ultima treapta si atunci mi se va deschde a intelepciunii poarta sa ne iubim in amurg cand eu sunt lumina iar tu noapte sa fie atunci tot un murmur de gandire si fapte sa ma descoperi ca pt prima data sunt oare frunze ce cad in geam si doar picaturi de apa? sunt ploaia rece, zbuciumata? sunt demonul care cantam cu glas de inger invierea? sunt intuneric si nu simt ca si in mine a ajuns placerea ........................................................ se pierd in neant o seama de cuvinte crude se pierd in lume dar pentru el plutesc se crede ca nu e deajuns in a spune te iubesc. 23-06-2004 43 accesari 0 comentarii
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate