înghițitorul de pastile se uită la noi prin geamul farmaciei își vizualizează ca un yoghin drumul ei întâi în gât, încă verde și lucioasă
apoi în stomac și la urmă ieșindu-i prin sfinctere ca un tramvai din depou
viața e ca o găoază, își zice. adâncă și întunecată.
uneori visează că e înghițitor de flăcări sau foarfece tăietoare de panglici, jubilând în mâna transpirată a primarului. noi circulăm în două taxiuri ne facem cu mâna unul altuia înghițitorul de pastile își flutură și el degetele, are doar nouă unul i-a fost retezat de ghilotina vaginală a femeii_bec
dacă punem la socoteală și cele trei monede i ching cu gaură e un om bogat își invită din când în când (lunea) prietenii în garsoniera lui
e băiat de treabă ne spune „beți băi votcă până vă pișați pe voi” și ne ține de frunte când vomităm din balcon
acum sunt sigur, noi doi vom împărăți lumea pentru câteva ore, ia-ți două chibrituri timpul se învârte în sens invers
spaima lasă în mine dâre cleioase de limax
înghițitorul de pastile trece cu limba lui verde peste ele