Nimic despre politică. Se apropie Crăciunul. Trebuie să fim mai buni, mai iubitori, trebuie să iertăm totul acum. Trebuie să încercăm să fim de astăzi mai buni, mai curați.
Nimic despre politică. Numai despre căldura și bunătatea Crăciunului. Numai despre bucuria pe care o așteptăm cu toții, mici și mari, numai despre speranța care ne călăuzește. Pe noi, pe creștini. Speranța că El s-a născut atunci...că El ne e încă atât de aproape, că El ne veghează pe fiecare.Speranța că suntem cu toții copii Lui.
Nimic despre politică. Nimic despre murdărie. Nimic despre speranțe înșelate, despre așteptări mințite. Așteptam astăzi un telefon cu "La mulți ani" din partea unei anumite persoane care încă, nu știu de ce îmi e foarte dragă. N-a fost să fie. Poate că e mult mai comod așa. Poate pentru că trebuia să se justifice, să-mi explice, să-mi spună de ce copilul ei nu e și copilul meu. Poate că i-a fost frică, teamă, jenă. Am suferit. O suferință mică, neînsemnată, neimportantă. O suferință cu totul și cu totul minusculă. Am suferit însă.
Îmi promit să fiu alt om până după Crăciun.Îmi promit să iert și să uit totul. Să mă pătrund cu totul de spiritul sărbătorilor Crăciunului. Să fiu cumplit de searbăd și de plicticos, grețos de dulce.
Nimic despre politică.