M-ai inchis noaptea in colivie
lasandu-mi dintii si ghearele;
cand ma tem imi ascult lacrimile
picurand intr-un ritm sangeriu;
-ce bine!-ma gandesc, mai pot sa plang si sa strig,
nu poate fi prea tarziu...

ce plapand se adapa din rana-mi captiva
acest cantec de libertate

si ce zbor frumos s-a incins
nu prea tarziu, nu prea departe...