‘Ce mai faci, cum ai petrecut Craciunul?
Am sunat la ai tai sa le spun Sarbatori fericite si am aflat ca tocmai fusese Lizuca la ei Nu-ti spun ce voce avea saraca maica-ta, cred ca ii e cumplit de dor de tine.
Noi am petrecut obisnuit Craciunul: eu am fost prinsa cu pregatirile, D s-a ocupat de cumparaturile. Anul asta a cumparat un brat fain, cel mai frumos de cand ne-am mutat. In Ajun am fost sa colindam. Ei, cam pretentios spus, am fost trei familii, ne planificasem sa mergem acasa la fiecare, dar din prima ni s-a pus masa in toata regula, iar de cantat, n-am prea cantat, caci nu ne pricepeam. Nu stiu cine a spus asta, dar intr-un final ne-am trezit mancand si fara nici un gand de a mai colinda pentru ca ‘nu ne pricepeam’. Asa ca mai mult ne-am plimbat si am mancat si ne-am schimbat cadouri. Maria a tot tusit, avea secretie in gat si nestiind sa scuipe se inneca si voma, asa ca nici n-a prea dormit. Chiar in seara de ajun a vomat de doua ori. Pe la 12 s-a trezit si a inceput sa planga, ca s-o impacam am dus-o la brad sa-i aratam ce i-a adus mosu'. Ii adusese printre altele o papusa si un robotel care spuneau fiecare cate ceva, s-a speriat ingrozitor de ele, nici n-a vrut sa le vada. Asa ca ieri D a schimbat robotelul cu un aragaz dotat cu de toate (cratiti, tacamuri, tavita, etc) care au incantat-o peste masura. Faptul ca s-a speriat de cadouri in loc sa se bucure m-a facut sa plang, mi-a parut rau ca nu m-am ocupat suficient de organizarea lui Mos Craciun, la anu’ o sa fac un efort.’

E singura scrisoare de Craciun care-mi vine in minte. Poate pentru ca am ‘furat-o’. Daca ma gandesc doar la Craciun, fara scrisori, imi miroase iar a mere coapte si a cozonac, a ciocolata topita, a turta cu sarmale. Ii aud pe ai mei tipand. Intr-un an ne-a adus mama o punga de globuri de la serviciu, am avut atunci cel mai fastuos brad, imi pusesem fusta verde plisata, il ciupeam pe frate-miu si ne zbenguiam in jurul bradului, urland la Mosul Craciun 'din varf'. De multe ori visam in noaptea aia ca ma tine bunicul pe genunchi si-mi spune povesti, asa cum citeam noi la gradinita. Dar noi nu mergeam la bunicu' niciodata in Ajun, abia a doua si a treia zi de Craciun incepeau vizitele la bunici. Cand se intampla sa ma ia pe genunchi, sa ma mangaie pe cap dandu-mi toate onorurile cuvenite singurei nepoate, incepeam sa rad:
-Mosuleeeee!
Nu i-am spus niciodata de ce radeam, nici nu m-a intrebat, ma lua de nas si-mi zambea:
-Taci, nasule, ca te aude taica-tu si iar ne cearta!
Apoi, intr-un an mi-a dat un inel cu piatra rosie. L-a gasit, din intamplare, in camera de la drum, fusese al maica-si.
Scrisoarea de Craciun s-ar termina anul asta cu: ‘Am o armata de medicamente aliniate in fata mea, pe masa, din cand in cand inghit cate una.’
Ma intreb ce-o sa faca Mos Craciun pentru ca stiu ca n-o sa faca nimeni nici un efort. O sa-mi cumpere iar robotei si papusi.Cred ca a doua zi de Craciun o sa dorm.