|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
■ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
■ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Lebedei număr uitat personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Marinescu Victor [Lican Tropp ]
2007-01-18
| |
mansarda se trezește plată pe tălpi
își face loc în fereastra acoperișului
cot la cot cu lumina curioasă de dedesuptul transparent
câțiva mâți se rostogolesc gălăgios în iederă
plictisiți papucii
unul lângă mine
celălalt îngrămădit între ușa și umbră
se lungesc până în degetele mele
îl tărăsc pe ultimul spre picior
cât de orb sunt
noroc că la înălțimea asta sunt doar eu
și cad de unul singur în fiecare zi
de câte ori vreau să cobor
scările îmi aduc aminte de pașii tăi
îi număr de fiecare dată și uit să respir
alunec cu balustrada în albastru
printre norii cu forma mâinilor tale
ultima oară erau ca o moarte
și nu-mi părea rău
|
|
|
|