poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-24 | |
“Nu sunt ca voi” deja a ingalbenit. Voi nu sunteti ca mine si punct. Astazi insa, voi o sa faceti curcubeie din ganduri si o sa-mi impletiti o cununa din cele mai pretioase vise. Astazi, va oblig sa fiti eu, va veti arunca hoiturile pacatoase in abisul uitarii si veti respira libertatea ce n-ati avut-o vreodata. Oglinda cerului va fi martora metamorfozei, Kaftka isi va privi paianjenii cu isi leapada carapacea si-si dezvaluie sufletul, iar Cioran va dansa Trisch Trasch Polka pe culmile disperarii vazandu-va in toata splendoarea voastra. Un vis ca dintr-o alta viata vi se va parea lumea si veti simti ce inseamna a nu-i apartine, a-ti fi necunoscute capetele de interval intre care se roteste. Nimic nu va fi real, constantele pe care crezi ca le-ai dedus rezolvand magistral o ecuatie banala, constati ca sunt variabile si ca o simpla ecuatie are mai multe solutii decat te asteptai sa aiba. Incerci sa te integrezi in cercul lor stramt, incerci sa-i integrezi si pe ei, dar de fiecare data rezultatul integralelor te ia prin surprindere. Gasesti intr.-un tarziu mult cautatul “E” pe care ori de cate ori incerci sa-l integrezi lumii tale ramane constant, hieratic si aproape ireal. Si ca un Toma necredinciosul il vei pipai, il vei trece prin iadul propriilor indoieli si vei sfarsi prin a te convinge ca e real, dureros de real asemeni lumii pe care refuzi sa o crezi. Treptat, ajungi sa te limitezi la aria din jurul E-ului, restransa , dar infinita pentru tine. Devine salcamul din Silistea-Gumesti a lui Preda, devine mobilul tuturor actelor necugetate pe care le vei savarsi ulterior si punctul final in care infinitul atinge axa. 10,9,8,7,…. Cuvintele isi pierd hainele, devin goale si timide. Timpul se retrage in inceputuri, si eu mai singura ca de obicei, te eliberez, va eliberez de povara de-a fi eu. “Jocul de-a mine” a ingalbenit si el. Astazi, voi nu sunteti ca mine si punct. Punct
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate