O clipă.... Sunt clipa ce îți intunecă privirea cu fiecare coborâre de gene.... Sunt clipa de visare....
Mă doare iarna ta, pentru că fiind o frunză (și nu una de brad) m-ai făcut să mă desprind de pe ramura ta, ramură dătătoare de viată.... Și cad, dansând haotic în frigul ce mă înconjoară; cad sub privirea ta și îți rănesc ochii. Nu vreau să te rănesc și nu vreau să te rănești singur. Nu mă lăsa să cad până jos, nu vreau să mucegăiesc la picioarele copacului tău. Nu sunt doar o frunză, îți eram ultima frunză dătătoare de oxigen. Cu toții avem nevoie de Aer, cu atât mai mult Tu care ești Foc.... Cum îți întreții arderea dacă nu în Aerul meu? Și fără Focul tău, cum se încălzește Aerul meu? Invariabil avem nevoie unul de celălalt....
Obișnuiam să fiu Regina de Neagră, acum sunt doar Regină pierdută prin subsoluri. Te caut, caut lumina ta solară ascunsă după ochii tăi întunecați și misterioși, căci vreau să stau în căldura aceea confortabilă.... Și vreau să fiu eu umbra care se-așterne pe Pământ, căci astfel eu voi fi întâia mângâiată de ale tale raze....
Mă arde dorul de tine.... De adevăratul "tine".... În nume mi-e ascunsă suferința. Sunt "Dor" târziu, așa ca vântul cald și-n suflet eu îți bat în nopțile târzii.... Și nume sinonime, origini separate: din slavă și din greacă, Tu darul meu, Eu darul tău și sacrii amândoi....
Dorințe neîmplinite, iluzii spulberate si vise răvășite.... Te chem, te strig!!.... Nu-mi vei răspunde niciodată? Nu-mi vei răspunde niciodată cu un cuvânt numit "Sărut"?....