sunt cel mai ager vânat, animalul sensibil.
bărbatul înalt îmi netezește coama plină de sânge.
pe mâinile lui curge mirosul de femele supuse și tandrețea ca fierul topit.
îmi prinde gâtul în palme și mi-l strânge cu tot trecutul.

urcăm drumul drept, târâm după noi hălcile anilor negri.
bărbatul înalt îmi netezește coama. sunt femeia neîndulcită, dinți strepeziți și
talia înfășurată în jurul lui ca un bici pe armăsarul cabrat.
departe în față se luminează a moarte.