poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-30 | | Poezia Danei Banu “dinspre vămile iernii” poate fi structurată în trei tablouri imagistice având o tematică unitară: nevoia de sens într-o lume a schimbărilor abia controlabile; întregul demers epic este axat pe ideea polarității real-ireal și ordonat într-o frumoasă construcție stilistic-metaforică din care nu lipsesc expresii cu sonorități ample precum: “incendiul profețit”, „vămile fumurii”, „case prelungi” ș.a. Senzația de apăsare ivită în urma dispariției celor care “ne-au iubit îndeajuns” este accentuată prin utilizarea contrastului perceptiv asociat epitetelor cromatice: “cai negri îmblânziți inutil” „distanțe de foc” „lumină însângerată”. * Primul tablou sugerează ideea că identitatea materială dispărută poate fi recuperată de către cei care vor ști să construiască …”cu vederea spre nord”, spre acel pol existențial dătător de sens, ce corespunde rațiunii și binelui: „cred că am dispărut fără urme vizibile/ în incendiul profețit de cei care ne-au iubit îndeajuns/ fiii noștri sunt vii/ construiesc poduri și case prelungi cu vedere spre nord” * Cea de-a doua strofă are o dinamică mai accentuată exprimând o suită de stări sufletești, unele dintre ele contradictorii: neliniște, teamă, agitație diurnă, tristețe sau mișcarea ideilor proprie subiectului liric; toate acestea converg spre un plan metaforic în care elementele realului se transfigurează poetic alcătuind o structură proprie unui spațiu deschis comunicării: „devorați în cercuri de apă și distanțe de foc/să rămânem aici/tristețea noastră va străluci până departe/în nopțile cu lună rotundă” * Finalul poeziei extinde efortul în căutarea unei dimensiuni existențiale ancorată în absolut și conturează imaginea risipirii ființei în amestecul nediferențiat dintre perceptibil și iluzoriu; eul liric devine simbol al ființării morale și expresia centralității ontologice având ca repere „departele /târziul/ și steaua nevăzută de nimeni” spre a depăși răul universal. Zona semantică a poemului este cea a termenilor cu semnificație reală sau figurativ-simbolică „prinși” în jocul stilistic al metaforei și perfect inteligibili …în țara lui elian; nu atât conținutul cât mai ales fonetismele și construcțiile sintactice conferă poeziei semnată Dana Banu valențe consonante cu sonoritățile lirice post-moderniste.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate