O vitrină clocește ouă faberge
trec umbre de vulturi peste chipuri apuse
privirile sunt un altfel de borcan cu formol.
din guri de canal răzbate muzică de bâlci
șobolanii se bronzează cu pătrățele.
deschide-ți pieptul, să intre puțin întuneric
și toată strada, cocteil să bei înainte de Ștergerea pe Preș
întoarce pe dos statuia lui Don Quijote
și prinde-ți lume părul în coc
să nu-mi coaguleze cerneala.