|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
lacrimi
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Monica - Nicoleta Făgețean [Anne ]
2005-10-28
| |
găsesc în lada de zestre
nemișcarea
ca unui bărbat, după ce
i-am fost
unde să ascund ceara?
chipul, mo
am plecat cu teatrul ambulant
până la graniță
semeni cu suferința,
aruncă
nu. se făcea că ochiul era o capră,
îmbătrâniseră stânjeneii
cine mai crede în osul îngropat de viu?
câinele scund amorțise la picioarele bastonului
pipăi cu limba
orașul care se lasă pe mâinile încă unei primăveri
e ora de stingere la orfelinatul
cu păsări orbite de dans
 |
|
|
|
