acesta este frigiderul/ mănânci singură
eu nu știu când ajung acasă
la cuvântul acasă privirea i s-a prăfuit
pentru ea aici nu însemna acasă
tabieturile mele se dovedeau incompatibile cu
obișnuințele sale de femeie de la țară
nu ai voie să mai speli vase ți-au căzut
stropi de apă pe gresie
stropii din ochii ei ascunși de gene
nu i-am văzut
marcam un protocol în care am exilat-o golind
de orice slăbiciune umană
traiul nostru comun
în fructieră sunt banane
de ce nu ai mâncat nicio banană
am crezut că bananele sunt pentru Oscar
pe câinele meu îl chema Oscar
lui Oscar îi plăceau bananele
și el avea prioritate în mintea mamei
mă bucuram să-l țin în poală
să-i spun băiatul meu
atunci se ridica brusc și pleca din bucătărie
probabil îi resuscitam memoria scenele
în care mă ținuse și ea în poală
au fost trei ani greu de dus
trăgeam după mine timpul cum ar fi tras ocnașul
niște cătușe cu picioarele deja zdrobite
mă simțeam pedepsită
cifra 3 nu a adus vreun miracol
cum se-ntâmplă în basme
iar mama nu a fost ca alți muribunzi să lupte
pentru o zi în plus o oră un minut
se împrietenise cu moartea pe la spatele meu
nu și-a pus problema să nu aibă încredere
că acolo unde o va duce nu-i va fi mai bine
la scurt timp pe Oscar l-a călcat o mașină
bananele s-au înnegrit în fructieră