poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-02-09 | |
Câțiva ani, mai târziu, am aflat despre codul binar, apoi despre cum începutul a dezvoltat această zbatere a energiei între a fi lumină sau materie. Apoi…ceva despre univers care ar fi zero și unu. Mda. Dincolo de nimic se află ceva. Această zbatere nu putea să nu capete conștiință; am primit-o și ne-am bucurat de ea, precum bucuria libertății copilului, într-un carusel. Dar copilul a mai crescut, din glod în brazdă, acuma rod. Și s-a dus să-și vadă caruselul. E același, doar mai bătrân, ca și el. Azi, în carusel, îl ia amețeala și se-nvârte prostește, fără vreo bucurie. Ce-a făcut omul cu darul primit? Pare că s-a rătăcit. Știți cum? Ca atunci când te cobori din carusel și ți se împleticesc picioarele. E despre lumea azilor noștri. Poate e doar o amețeală. Vârtejul acela de țărână, frunze și paie… Știți, ăla, din vreme de vară, pe uliță. Ne uitam cu uimire, ne adăposteam după gard, închideam ochii …Și gata, a trecut. Ne scuturam hainele de praf și mergeam mai departe; nici că mai gândeam la el. Azi, tornadă, case zburătoare. Arătăm cu degetul, stăm prostiți și filmăm cu telefoanele. Știrizăm, postăm, dezbatem… Până ne lovește o casă în cap și o luăm de la capăt.
Nu mergem mai departe.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate