721.Fluxurile competiționale optimale familiarizează omul cu superlativele, extra-urile şi universalul şi când absorb energiile ființei universului, purifică ființele de straturile depuse zilnic unele peste altele, astfel că omul se simte uşor, atins de calinitate.

722.Fluxurile competiționale optimale epurează oamenii în care se manifestă de simptome, angoase, aprehensiuni şi ipohondrii.

723.Fluxurile competiționale optimale dau convergență între concordie, armonii, echilibre şi evoluție.

724.Fluxurile non-competiționale dau divergență între calitățile maculate de interferența cu defectele şi acestea pot fi afectate de zgrunțurozitate.

725.Ignarii sunt traversați de fluxurile non-competiționale, care dacă se sincronizează în mod nefast cu fluxurile inculturii şi necunoaşterii, provoacă dihotomiile şi schismele ce sunt sursele seismelor ființiale.

726.Mediocritatea posedă fluxuri existențiale variind de la fluxurile non-competiționale impulsionate de erori şi nereuşite, la fluxurile competiționale, când se achită cu bine de sarcinile şi incumbările de pe care a dezpliat dificilul şi dificultățile.

727.Fluxurile existențiale optimale manevrează şi controlează fluxurile energetice din lăuntrul omului, dându-le continuitate, permanență şi amplificare.

728.Fluxurile existențiale optimale îşi ataşează fluxurile realității pe care le epurează de non-energiile irealităților pătrunse intruziv în spațiile realului.

729.Fluxurile existențiale optimale consolidează şi stabilizează bucuria, beneficul, recunoştința şi încântarea.

730.Fluxurile existențiale optimale antrenează deplinătățile, prea-plinul şi pasiunile, cărora le dau prolificitate şi efervescențe.

731.Fluxurile existențiale optimale în contact cu teluricul, cotidianul şi concretul, le sublimează, rafinează şi le transsubstanțiază pseudo-urile în extra-uri.

732.Fluxurile existențiale optimale infuzate în substanța ființială, îi dau consistență densă şi concentrată de esența cu rol de dizolvare a lesturilor, impurităților şi imperfectibilului şi de umplere a golurilor ființiale.

733.Fluxurile existențiale optimale transsubstanțiază non-substanța, care dacă se grefează pe a fi, îl predispune la degradare, degenerare şi pervertire, într-o substanță superioară cu grad redus de impuritate.

734.Fluxurile existențiale optimale destramă sincopele, discontinuitățile şi fluctuațiile şi întăresc, sprijină şi susțin sistemul uman, prezervându-l din fața disfuncționalităților.

735.Fluxurile existențiale optimale au coeziune cu fluxurile creaționale antrenând beatificul şi inoculând în mental creativitatea.

736.Fluxurile creaționale dețin o intensitate care poate conferi apogeu creației.

737.Amplificarea şi calitatea fluxurilor creaționale sunt direct proporționale cu dimensiunile şi valorile actelor creatoare care se atrofiază la contactul cu fluxurile non-creativității.

738.Când fluxurile creaționale se sincronizează cu fluxurile existențiale şi cu cele competiționale, devoalează în potențial optimul pe care îl procesează pentru a plia pe viață superlativele, valențele şi competitivul.

739.Fluxurile creaționale sunt valorificate de artiştii care fac din artă arhetip şi cu cât acestea au o amploare mai mare, cu atât creația capătă amplitudine, anvergură, climax şi universalitate.

740.Fluxurile creaționale au corelații cu fluxurile mentalului, construind o dianetică care orientează somaticul înspre creativitatea conferind realității iridescențe mirifice şi ravisante.

741.Fluxurile creaționale induc în mental beneficul, în viață creativul şi în creație valoarea, de naturi creative.

742.Fluxurile creaționale urmăresc simbioza dintre fluxurile existențiale şi fluxurile realității, având ca efecte o calinitate şi o uşurătate a fluxurilor temporale.

743.Fluxurile temporale, dacă dezintegrează non-energiile generatoare de sincope, anxietăți, frământări şi disonanțe, ne determină să percepem timpul ca pe un prieten fidel care ne însoțeşte toată viața.

744.Non-fluxurile temporale provoacă hiatusuri, sincope, fluctuații şi anomalii ale timpului ce capătă aspecte de non-timpul încercând să resusciteze non-viul şi non-viața.

745.Fluxurile temporale care au o permanență a curgerii continuă, armonizează, pozitivează şi echilibrează fluxurile existențiale.

746.Fluxurile creaționale optimale inserează în spațiile creativității apogeul ce caută să lege sincretismul de temele planetare.

747.Fluxurile creaționale optimale induc performanțele în actele creatoare supuse competiției ce triază valorile de non-valori.

748.Fluxurile creaționale optimale caută desăvârşirea, exhaustivul şi perfecțiunea, însă nu le ating, motivul exponențial fiind interferarea lor cu ariile teluricului care le maculează, întinează şi le presară impuritățile ce dau incoerențe, inadecvări, galimatii şi platitudini scrierilor.

749.Fluxurile creaționale non-optimale predispun artiştii să insereze în creații hiatusurile, clişeele, abstractul şi obscurul, care le divizează dimensiunile.

750.Fluxurile creaționale non-optimale nu pot valorifica fluxurile energetice şi fluxurile existențiale, astfel că dețin energii minore şi sunt sursa unor creații în care s-au infiltrat derizoriul, minimul, minusculul şi non-valorile.