exist la izvor de eresuri
tu trăiești în sinceritatea luminii
minciuna-mi devorându-ți adevărul
pernele-s ude-n amor,
în ochii paraleli ai minților noastre
în orizontul iubirii unindu-ne

unindu-ne în straiele vieții
sunt dedesubt altare
bătând la ușa eternului sângerând ploi
a pieri fierea de lăcrimări de pământ
ori de nimicuri albastre

unindu-ne, eu umbră tu zid
devenim perpendiculari în simfonia enigmei
ne pricepem cu atingerea dintre luturi,
cu limbă de moarte a îndepărtării

în ochii Domnului tu ești dreapta eu stângul
unindu-ne în privirea Lui năvălirea timpului se face lene
încă mărturisind ființă
și încă
trăitori în jumătăți de păcat