poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-17 | |
dumnezău să-l ierte,
zic asta cu suflet tihnit. sunt copilul republicii făcut după ce tata s-a pupat cu moartea pe gură la Sevastopol rănit în numele slăvitului rege, sărăntocul, de care zilele astea am aflat că de mareșalul Antonescu nici n-a fost întrebat dacă să pornească, desigur în numele neamului, carnagiul. să fiu înțeles, nu contest chemarea la moarte în numele țării împărțită ca o colivă. dar cine era Ribbentrop, cine era Molotov și cine era, mort, pupat în cur, zilele astea, regele nostru Mihai? fac un efort și-l înțeleg, nu s-a putut opune restricțiilor vremii, dar, s-avem pardon, de țară nu l-a durut în prohab, a lăsat neamul să-și lingă rănile și a plecat că-l invadase hormonii de dragul Anei. mai înțeleg conjunctura în care a trebuit să abdice: un troc s-a făcut și l-a acceptat. în curul gol n-a plecat și nici cu mâna goală... până la urmă, n-a fost împușcat ca Ceaușescu, n-a sfârșit ca Ludovic al XVI-lea, nici ucis cu familie cu tot ca al Rusiei țar, ci i s-a permis să treacă hotarul, viața ca orice om să și-o trăiască. e singurul gest omenesc al neamului românesc când nu și-a ucis conducătorul. în rest, de la Burebista până la el, și, după, la mare cinste au fost trădătorii. repet, sunt copilul republicii și zilele astea mi-au fost un calvar... am văzut un ciumete care a cerut sanctificarea regelui Mihai. am înmărmurit, ăsta-i în stare, mi-am zis, pe regele "mare" să-l taie bucăți, bucățele, ca moaște să-l pună-n biserici, ce mai... nu știu dacă regele mai are în gură un dinte original, că săracul de el, sictirit de comuniști, stresat în lunga lui existență n-a putut trăi, bietul de el, decât 96 de ani, când putea, conform tradiției, să intre-n altar și, fără voia popii, să se împărtășească , pentru o revenire la viață într-un nou avatar... gata, despre ce, cum și de ce, nimic nu vă spun pe treisprezece, un "amic", cu ghilimelele de rigoare, fost șoim al patriei, utecist, comunist, m-a-ntrebat de ce nu scriu despre rege. i-am arătat Necuvintele lui Nichita și l-am întrebat: cine-i mai rege după părerile tale? ...................................... douăzeci de mii și ceva strigând monarhie. unu la sută, restul vă spune ceva?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate