poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-04 | |
Valea Prahovei este un meleag românesc milenar, foarte frumos, aproape ca și celelalte defileuri săpate de râuri prin munți.
Din fuga mașinii există tendinta regretabilă de a stărui prea puțin asupra magnificenței acestui loc, motiv pentru care iată că, măcar de sărbători, drumarii și polițaii și-au unit eforturile în a asigura trecătorilor motorizați condițiile adecvate admirării, ore în șir, a trecătoarei. Acolo unde nemții, elvetienii, austriecii sau francezii ar veni cu soluția impersonală și dezumanizantă a unor autostrăzi, iată că noi, poporul cel mai ales, avem parte de posibilitatea de a ne solidariza, fără grabă, în străbaterea la nivel paralimpic a tronsonului Predeal - Comarnic, în numai 4-5 ore de comuniune cu natura. De la politiști devotați misiunii lor esențiale, de a inversa sensul și semnificația indicatoarelor, la drumul subțire și înzăpezit, brăzdat de treceri de pietoni și ronduri, până la colegii șoferi țâșnind în și din trafic, cu vivacitatea unor urși treziți din hibernare în plin sezon al somonului, s-a reușit astăzi surclasarea recordului de încetineală în străbaterea văii, record datând de pe vremea trăsurilor. O frumoasă performanță a devoratorilor de impozite locale, luați oarecum prin surprindere de valul neobisnuit, pentru această perioadă, de turiști. Recomand tuturor să mearga în vale, preferabil de zile de sărbătoare sau de schi. Este important să arătăm dirijuitorilor că, indiferent cât de puțin ar construi, îndrepta, repara sau coordona, indiferent de cât de intens trăiesc junghiuri la nivel fesier când e vorba de confortul și binele contribuabilului, noi o să continuăm să rămânem aceeași guțani mulțumiți să colcăim iarna spre frumusețea tulburelului băut la cabană si vara către răcoreala berii la pet gâlgâită pe marginea algoasă a marii negre, de-o fi să petrecem tot sejurul în mașini. Doar psihopați ca mine, incapabili a ințelege cât de bine ne distrăm, își jură ocazional că nu mai calcă nici bătuți cu lanțul de plumb în cap prin zonele acestea atât de minunate până nu se rezolvă problema drumului până acolo, ți-ai dracu de bandiți nesodomizați, cu riscul de a ingrășa hotelierii altor popoare, fie ei prietenii bulgari.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate