poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-23 | |
1.Fiindul coexistă cu nefiindul, suntem vii prin actele săvârșite transpuse în acțiuni, întâmplări, evenimente, și murim de fiecare dată când ne rugăm și ne închinăm nimicului, iar spațiile neființării sunt umplute cu ipostazele negativului : spleen, blazare, deznădejde, dezamăgire, suferință, eșec, decepție, deziluzie, etc.
2.Surâsul își depune senzualul pe feminitate, de aceea plânsul este o mască pe care o lăsăm acasă. 3.Complexitatea și alambicarea iubirilor ține cont, pe lângă pasiune, patimă, tandrețe, contopire, și de reversul lor, care cuprinde, pe lângă altele, gelozii, dispreț, ură, fricțiuni. 4.Iubirea poate evolua până la paroxism, transfigurată în extaz și sublim, sau poate involua, degenera, iar finalul în acest caz este despărțirea definitivă. 5.Dacă știm să comunicăm cu Dumnezeu, acesta ne arată calea spre lumină, beatitudine și adevăr, revelându-ne nepătrunsul, necunoscutul, necuprinsul și neînțelesul. 6.Timpul poate fi în exces, și atunci îl împărțim în activități fizice, spirituale, hobby, citit, distracție, și astfel umplem cu util și plăcere spațiul temporal, sau poate fi redus și micșorat, și atunci este extins și dilatat de hiatusuri. 7.Sacrilegiul poate fi convertit în sacrosant, iar sfințenia poate fi pervertită în anatemă prin depravare, lubric și imoralitate crase. 8.Tăcerea fecundă poate avea o greutate covârșitoare, dacă nu devine febrilă însămânțând singurătatea, și dacă se asociază cu timpul mort degenerează în spleen și plictis. 9.Când lumea aceasta este covârșită de anost, imund și fad, ne refugiem pe partea cealaltă a lumii, care inoculează în suflet veselia, iar ființa deschisă înspre bucurie, se umple de magie, feeric și mirific. 10.Unii oameni ne pun pe piedestal, ne fac statuie, pentru ca atunci când greșim să ne răstignească pe crucea defectelor, alții ne aruncă în tină, ne tatuează cu defecte, ne scormonesc în lăuntric pentru a căuta neînțelesul și ne demonstrează prin discurs coercitiv că teorema pe care o aplicăm în viață este falsă, fiindcă din ea crește nefericirea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate