Vineri, 26 aprilie 2013, poeții din zodia Helis – Dan Elias, Nicolae Teoharie, Florin Ciocea, Florentina Loredana Dalian, Gheorghe Dobre și Marian Ștefan – împreună cu solista de muzică populară Ioana Marin, au parcurs drumul (dar nu al Crucii) până la Râmnicu Vâlcea unde, la Galeriile de Artă – Artex, curatorul Valeriu Stoica, împreună cu alți pictori, pregăteau expoziția care a fost vernisată a doua zi, sub genericul „Drumul Crucii”, eveniment acompaniat de muzică și poezie sacră, dedicat Patimilor și Învierii Domnului Iisus Hristos. Evenimentul a fost organizat de Memorialul Nicolae Bălcescu și Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Participanții au fost cazați într-un loc absolut superb, încărcat de istorie și spiritualitate: Conacul Nicolae Bălcescu din localitatea vâlceană omonimă, aflată puțin lateral de drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea. Este un obiectiv obligatoriu de vizitat pentru aceia care își iubesc partia, neamul și istoria. Dar și pentru cei care vor să găsească o oază de liniște, să se oprească o clipă din zbuciumul cotidian. Construcția este o bijuterie arhitectonică, înconjurată de o grădină imensă și de câteva hectare de pădure. O explozie de verdeață și de flori, care răsar de unde nu te aștepți. Două superbe magnolii înforite. În muzeu, piese rare de mobilier, ceramică și covoare oltenești, cărți, picturi, obiecte care au aparținut Bălceștilor. Cineva ține toate acestea „în viață”, punând suflet, mult suflet. Este vorba de domnul Director Nicolae Bănică Ologu, pe care l-am perceput ca pe un mare erudit și îndrăgostit de munca sa. Conacul găzduiește diverse evenimente culturale, printre care tabere și expoziții de pictură. Construcția sa a început în forma actuală în anul 1824. De-a lungul timpului, a aparținut mai multor membri ai familiei, în anul 1948 fiind donat Statului de către unul din strănepoții lui Nicolae Bălcescu, urmând a fi folosit ca loc de reculegere și studiu pentru artiști. Din 1968, devine muzeu memorial. În curtea conacului, se află o bisericuță din lemn, foarte veche (datată se pare tot pe la anii 1800).
Seara am ajuns când lumina se ascundea treptat, astfel că un anume mister se făcea simțit în aer. Am stat la lumina focului, am cântat, împreună cu doamna Marin, l-am ascultat pe domnul Nicolae, am mers la masă și, în final, la somn, pentru a fi odihniți la evenimentul de a doua zi. În lumina dimineții, grădina arăta mirific. Mi-am spus că, dacă Raiul ar fi așa cum ni-l imaginăm cu mintea noastră limitată, cam așa ar trebui să arate. Ne-am băut cafeaua, am respirat aerul dimineții, ne-am bucurat de magnolii și arbuști ornamentali, de veverițele care alergau neliniștite prin copaci, de cântecul păsărilor. Am vizitat și ne-am închinat în biserica mică, a cărei pictură interioară se mai păstrează doar în proporție de 20-25%. Scrisul de pe pereții bisericii, atât cât se mai vede, este românesc, însă cu litere chirilice. Ne-am descurcat cu cititul, cu ce mai știam noi, cu ce ne-a mai deslușit pictorul-iconar Nestor Nicolae, de la sora Basarabia, fost prieten de copilărie al helisianului Vitalie Buzu. Ce mică-i lumea! Și ce frumoasă! În cele câteva ore petrecute la conac, am simțit cum întinerim (cred că nu greșesc vorbind și în numele confraților mei, eu așa i-am perceput și pe ei). Cu părere de rău ne-am despărțit de „raiul în miniatură”, pentru că aveam de mers în cu totul altă parte: pe Drumul Crucii.
Evenimentul a debutat cu un spectacol al formatiei de dansuri și fluierași de la Școala din Þepești, care s-a desfășurat în „stradă”, în fața Galeriei. Copiii s-au bucurat de aplauze din partea spectatorilor prezenți la eveniment, dar și a trecătorilor ocazionali. Se pare că există o intenție de viitor, aceea de a scoate arta în stradă, de a o duce la public, dacă publicul nu vine la ea. A urmat deschiderea oficială făcută de domnul Gheorghe Dican, Președinte al UAP filiala Vâlcea. Au fost prezenți cu lucrări (icoane pe lemn și pe sticlă) pictori-iconari din București, Vâlcea și alte zone ale țării. Expoziția „Drumul Crucii” se află deja la a patra ediție. Despre Patimile și Învierea Domnului Iisus Hristos a vorbit Părintele Sorin Părăușan, totodată pictor-iconar prezent și cu lucrări în cadrul expoziției. Am reținut de la Părintele Sorin îndemnul de a avea întotdeauna „două mâini”: smerenia și dragostea. A urmat recitalul susținut de poeții zodiei Helis, poeziile fiind intercalate cu melodii dedicate momentului, interpretate cu multă simțire și măiestrie de doamna Ioana Marin. Poeților de la Helis li s-a alăturat și doamna Valeria Tănase, de la televiziunea Vâlcea 1 (post TV care a difuzat on-line înregistrarea integrală a evenimentului, vineri 03 mai 2013, începând cu orele 19:30). La final, am fost invitați să achiziționăm ouă încondeiate, oferite de elevii Școlii din Ionești.
Adresăm felicitări pentru organizarea unui astfel de moment artistic de înaltă ținută, o altfel de cinstire a Sfintei Sărbători a Învierii, Memorialului Nicolae Bălcescu (Director Nicolae Baciu-Ologu), Filialei Rm. Vâlcea a UAP din România (Președinte Gheorghe Dican), Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea, curatorului expoziției – pictorul Valeriu Stoica și tuturor celor prezenți la eveniment, fie în calitate de protagoniști, fie ca spectatori. Mulțumiri celor care ne-au fost gazde bune și nădăjduim să revenim anul viitor!
„Hristos cel Sfânt te va cunoaște/ Nu după numele ce-ți spui/ Ci după ranele-ndurate/ Sub crucea ta și Crucea Lui!” (Traian Dorz)