fiule acestea nu sunt învățăturile cuiva către fiul său bolnav de lumea aceasta
pentru tine voi surzi și-l voi urma pe ludwig van beethoven
îngemănând orizontul și desfăcându-i vibrațiile de primăvară absolută
lăsând cu mult în urmă idioțenia acestei lumi
în care nici eu nici mama ta n-am avut ce căuta
oricât s-au străduit faraonii să ne sece apele roșii ale visului
am plutit mereu deasupra pe cel mai înalt catarg
din zori și până –n noapte am văzut
cum răsare din mine scheletul țărmurelui de lumină
cum crește nemărginit peste marea de amar
cum apune în acest poem de inițiere în condiția umană
nevolnică înțepenindu-și acul secundar de ceas
de bișnițar cumpărat din bazarul sentimentelor
fără să se audă trâmbița apocalipsei circulând
pe strada morților în moarte clinică cocoțați ex catedra
se poate afla felul interjecțional de a fi al omului în lume
nu mă întreba nimic despre definiția onomatopeelor
îți las ție ultimul strigăt de eliberare din singurătatea absolută
găsindu-ți răspunsul care să te urmeze ca o umbră
fără să te mintă fără să moară ca iubirea pe pământ
prefațată de ioan petru culianu răsfrângându-și trupul șamanic
peste trupușorul tău înălțându-se divin peste întrebările
la care eu am mărturisit că nu am putut înțelege moartea șamanică
și nu am putut defini frumusețea decât printre vise premonitorii
pe care să mi le povestești și să le arunci în vidul lumii
lumea a murit demult ori se pregătește să moară
sfaturile pe care zeii ți le pot da în tentativa lor de a linșa oamenii puri
botează vârfurile stelelor de-abia născându-se în cartea vieții
iscălind durerea cu numele lui beethoven
aproape indescifrabil tot ce mi-a mai rămas
este ecoul muntelui celui mai înalt pe care am fost vreodată
fără să mă pierd și fără s-o fac pe deșteptul
în casa sărăcăcioasă a lui beethoven
se află tot mi-a fost dat să înțeleg din revelarea muzicii sferelor
privirea oamenilor melancolici schimbă culoarea obiectelor
tinzând spre perfecțiunea pitagoreică a zilei a opta
în păienjenișul luminii cai cu aripi în zbor deasupra unui cuib de cuci
te –nvăluie și mi te aduc în spatele de indian uriaș
rescriind codul bunelor maniere