poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-02-08 | |
sunt zile în care
literele miros a sânge iar oamenii se apropie și se întreabă dacă e un vin roșu de viță nobilă par să se lingă pe degete ca după consumarea unui poem hindu saturat de endorfine și semnificații ascunse ale ki-ului, dar doar tu știi că partea de pe care tot aștepți să răsară soarele e partea întunecată și te învârți în jurul axei tale căutând izbăvirea celor o mie de fețe pe care lumea te-a lăsat să le cunoști iar realitatea le varsă precum niște clișee suprapopulate cu lucruri inexistente da am să spun da oamenii sunt lunetiști, oamenii sunt strategi desăvârșiți oamenii sunt proprii mei demoni care caută un loc mai aproape de inimă doar pentru a lovi mai bine, îi invit la o partidă de șah îi invit să mute primii pionii și să coloreze tabla jocului în culori pe care un discromat ca mine nu le-ar percepe și am să spun iar da am fost învins, mi-am pierdut nebunii, am sărit ca un ponei în șotronul sorții, am lăsat straturile unei atmosfere de vis să se rupă ca o placentă la expulzarea din lumea Sburătorilor în iadul pământului, am lăsat oameni să poposească înlăuntru la fel ca Armstrong pe lună să înfigă un steguleț apoi să nu mai revină niciodată și apoi aducându-mi aminte de tine înaintea soldaților și salutului lor înaintea ridicării armelor și tragerii focului mistuitor de inimi și de suflete înainte să te ingrop în pace undeva adânc într-o aripă ruptă din mine de o oarecare Ana Marilena de un oarecare Jose sau Aldin, am să îți spun că nu toată lumea e la fel, nu toată lumea e ca un cub de gheață în fluxul sangvin care ține o persoana vie, nu toată lumea ar ține ca un talisman pe deget un cuțit înfipt în inimă ziua de azi nu mai e ca o arenă romană în care sunt învins de lipsa ta ziua de azi e ziua în care eu am câștigat oamenii, tu i-ai pierdut, iar animalele au rămas departe hrănindu-se dintr-o lăcomie pe care nu am înțeles-o niciodată
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate