grupaj casnic (unde s se citește și z)


1.
câteodată
obosești să fii liber și te joci
de-a boemul încurcat de griji:
pui amanta să te-ncătușeze –
neavând cătușe la-ndemână, te trezești cu mâinile prinse-n sârmă ghimpată
și sufletul

acasă, acel ipotetic acasă, se ascunde bine
contractul nupțial care e în favoarea oricărei …Ea

(partidul soacrelor a luat hotărâre majoră
nu-și mai primesc odrasele-napoi, treaba cu te-duci-la-mă-ta a picat)

câteodată
obosești să fii liber și te joci de-a boemul încurcat de griji
profiți oarecum și deșiri sârma aia visând …firul Ariadnei

cu prețul vieții, temerar, te-ntorci
precum câinele-n lanț, scrii vreo două poeme (cu rimă, desigur)
în căușul palmei femeii dintâi
și te bucuri să fii liber să speli vasele
chiar dacă n-ai mâncat tu…

2.
fără să-și spele mâinile
mângâie
umerii altui bărbat - poemul tău devine afrodiziac…

ție îți acceptă minutul erect
(că ei nu-i trebuie) doar în poziția misionarul
– n-ai vrea s-o vezi acum, ce-i face ăluia…?

l-a mințit c-ai bătut-o, neglijat-o
că ești microbist iubitor
de bere

(și iarăși speli vasele, de data asta-n liniște,
bucurându-te de libertatea
să ții telecomanda o juma de oră…)

migrena ei este semnul bun al
împăcării
sunteți identic de extraconjugalnici - și iarăși obosești să fii liber

3.
nu mai da gunoiul sub preș
mături ca negustorii evrei, dinspre ușă
spre fundul casei
pentru spor, (crezi…?)
ia-ți tensiunea mai des,
fă-ți analizele, aleargă sau mergi pe jos
îmbracă-te în culori vii, deschise
dar nu te vopsi
uită bancurile alea vechi, fii și tu mai vesel,
lasă naibii oglinda, bărbierește-te pe semi
întuneric…
și spune-i la mulți ani în fiecare dimineață
dac-ai uitat ziua când v-ați căsătorit
n-o întreba, iar dacă mimează orgasmul
mulțumește-te și așa, doar tu scrii
poeme

cu pompa de le bicicletă
umflă-ți aura
duminica du-te la biserică (dă bine -
și nu mai da naibii gunoiul sub preș, ți-am mai spus doar)

4.
pândește-o
- face cumpărăturile, adică șoping,
doar de la molul ăla sau ăla unde și… lumea bună
se coafează plus all-inclusiv la cutare salon unde și…

te duce la braț, stângace oarecum vizibil iritată
prin fața vitrinelor anume
deja-ți vorbește ca alea din telenovele
și nici nu ți-ai dat seama
amicele ei de cafea îți par bune rău…
(dacă te laudă lor ești mâncat…)

florile din vază, din ce în ce mai proaspete,
(nu-s de la ele, amicele de afea, dar fă-te că o crezi…)
sau mai bine de-a dreptul să crezi, știi…
statisticile zic ceva despre morții de inimă rea

pândește-o cum închide cu piciorul ușa dulapului
la bucătărie (plătită de tine)
pândește-o, dar nu prea insistent
las-o să meargă singură pe balcon să
răspundă la telefonul ei mobil - ,,e o amică…’’
(îți șoptește în treacăt, peste umăr)
îți vine să te muți la țară… știu,
îți vine să fii liber – nu-ți dori
este un soi de absență acolo care ucide…

5.
unicul loc unde e să-ți speli rufele este
în familie - deseori doar asta a rămas

copiii te exploatează ca pe un joystick

nevasta se culcă și cu
…tine

neamurile dau bine doar în poze și tu
să speli vasele (inițiatic) faci parte din vreo
masonerie?!!!…

odată, să pari bărbat, ai umplut pereții de cuie – ce
faci, omule? – păi bărbatu tre’ să bată un cui în casă…!

a bătut și ea unul, unul singur și ți-a atârnat acolo… toate poftele

te-a certat toată noaptea pe muțește, să n-audă
vecinii? Doar pentru că ai consumat tot detergentul de vase?
E clar, îți ascunde ceva, asta-i diversiune…

(deja e o altă zi, tu, poetul, mergi în lume)

6.
îți promiseseși să nu lipsești
de la nicio lansare de carte, nici un eveniment
literar, nicio șuetă între …poețime

lumea ori se uită la tine ca la urs, ori te ignoră
ostentativ… toți țin morțiș să epateze, să arate că
au un cuvânt de spus
greu
în literatura vremii

nimeni nu mai citește pe nimeni – ai recunoscut
asta la ultima lansare,
că ,,habar n-am, nene, ce scrii matale-n plachetele
alea ce le zici volume… dar pot să spun că ești
simpatic, îți stă bine cu eșarfa aia aiurită, mai ales
când faci abuz de neologisme și citate și te forțezi
să graseiezi…’’

unul, se uita când la femeia ta, cu ascunsă
veselie, când la tine, plin de compasiune…
promiseseși să nu lipsești cumva de la nicio lansare?
Am înțeles acum
de ce ea preferă… să nu…
(și pân’ la urmă nu-s nici măcar poet, nah! Ce știu io!)

7.
ești halit
te-ai îndrăgostit a noua oară
de aceeași super… damă
dovedită bună profesoară (la mâncat zilele de om super… falit
falit ca toți ereticii ce scriu
inspirați de-aceeași super… cum o cheamă?… nu
știu, muza?) - reformulează-ți imediat acuza:
mănâncă zile?… Sau mănâncă nopți?
la ceasul tâmplelor și… pixurilor copți
într-un căuș de palme?… nu murmura – te-aud – sudalme…

să te fi-ndrăgostit de o femeie vie…
nu precum ereticul când scrie pustiului din farfurie, holografând morgană
și perspective falnice-ntr-o cană
în care vinul întârzie să mai trăiască măcar o clipă, ca pe vremuri, poețească…
(ne-am – sau neam - dat dracului, tu chiar rimuești bre !))
muza-i o biată aură a ta, sătulă
te lasă, se-ntoarce, iar te lasă… când fix
gândești ceva de hulă, mai bine taci din gură și
mai ales din
…pix

(reload ? - forward)

8.
coșul zilnic
capul buimac de locuitor
capul familiei… în coșul zilnic
cade
ghilotina – moftul consumismului
trăiește moda
duci un căruț plin în parcarea molului
încarci în portbagaj privind cum ești privit
cu admirație crezi, de alții
duci pe scări tot greul
duci gunoiul, două căruțuri d’alea…

ambalajul omului modern

ghilotina este plastifiată și are pin…
cerșetorii și-au luat cititoare de carduri
ghereta aia, confesionalul, are cititor de carduri

la groapa ta au pus unul

dar ești mândrul cap
în gura ta proprie… dându-ți (seamănă a hip-hap, măi hip-haplea!)

9.
dacă nu te uiți la știrile de la cinci
ești un fraier
dacă nu-ți place fotbalul și realitișoul
(ăla cu întuneric sau ăla cu schimb de…
orice – nevastă, all iclusiv)
ești un fraier
dacă nu asculți manele și nu te dai contra lor (când dă
bine)
ești un fraier
dacă scrii, pe ascuns sau nu, versuri
ești un fraier
dacă n-ai credite la bănci
ești un fraier
dacă nu strigi hoții la politicieni
ești un fraier
dacă strigi, tot fraier
dacă n-ai id pe saituri de socializare și
ferme, proprietăți, viață, blog, toate alea virtuale
ești un fraier
într-o lume de șmecheri, antrenori de șmecheri, băieți…
peștera ta (cu aer condiționat și internet de mare viteză)
are miros de tămâie jilavă…
și ca să trăiești deplin nostalgiile
îți bați nevasta – iar ești fraier, ei îi place
al naibii realitișoul acela cu schimb de… fraier

10.
mi-e poftă să fiu liber
să mușc o gură-gură
o gură de aer, o gură de apă, o gură de pământ, o gură de foc
o gură de… nisip din clepsidra altui veac
mă sufocă actualismul, prezentul se grăbește ca o
himeră, brusc, din viitor spre trecut
nici n-apuc
o gură de azi…
mi-e poftă să
fiu/
(- da, mami, le spăl eu…)

11. (poetul dă pe-afară din tine)

non stop sunt prost non stop
îmi las toți caii imaginari într-un galop
închipuindu-mă scriind că am un scop
sunt prostul ce mai crede în iubire
că lucrurile au pân’ la urmă… fire
și-n căsnicie casnică, nu de fast-food
d’aia mă trezesc din vise ud
și istovit ca după munci de nou Sisif
nu văd cum toate-s scrise pe nisip

nu văd cum pasta comună botezată lume
desprinsă e din creuzetul unui pus pe glume
la care nimeni nu râde și să rămână viu
alt încotro din vreme ce nu știu
rămân un prost
ce fără rost îmi tot dresez rotula
să nu stea prea pe jos, nici prea mobilă
poate mă ia mai mult de milă
femeia asta a mea să-i fiu bărbat
de-o fi având ea ceva vase… de spălat
și n-o părea vizibilă prea tare
prostia mea celebră și non stop
cu care îmi mân caii la… galop

(pentru superstițioși
e un text descântec…
pentru ăilalți e un text superstițios…)

(hip-hap-ul de capul tău să fie…)

când m-am întors acasă, așternuturile erau
umblate

mi-am luat mima de zmeu, amușinam carne de om

fusese preotul cu agheasma
fusese instalatorul, curierul, cosmis-voiajorul,
maseorul, martorii lui Iehova, ăia cu reclame, de la
gaze, de la pompieri,
de la firma de pază… toți au fost în juma de oră
cât am lipsit de acasă, prin târg, știți voi…

nu s-a-ntâmplat nimic, altfel
ar fi schimbat așternuturile zicând fără
s-o-ntreb, că-i place mai mult ăsta mov, pus proaspăt…
s-a dus naibii mima
de zmeu când m-a pupat și mi-a zis motănel

juma de oră… întreagă

14.
ca în Olanda, trăim
fără draperii, fără perdele, facem
ce facem
nu ne
pasă că ne vede vecina, vecinul…
exhibiționism total
pot spăla vasele fără pudoare
ea poate să-și facă
unghiile
și pe pieptul meu când citesc o revistă
olandeză desigur

dar cel mai tare o umple de plăcere
să-mi așeze foile de pe masa mea…
să nu le mai știu rostul

după care îmi spune c-ar vrea o
fetiță și un apartament în Bacău și
mașină de oraș

abia acum începem să trăim fără
draperii
îi spun că Bacăul nu-i deocamdată în Olanda, iar la
serviciu se zvonește că
vor fi disponibilizări… ea-mi șoptește cât
s-audă și Olanda: vecinii, ai văzut?… au
perdele noi… au mașină, au apartament, au copii, au
măseaua…

în Olanda plouă…

(grupajul ne(poe)tului Boem dezînsurabil
este o încercare de dezdramatizare a condiției spălătorului de vase casnic)
orice asemănare cu realitatea începe undeva
la Roma

erată: boem a se citi bouem…
nevastă a se vedea ne-vastă (îngustă)
singurul fapt real: spăl vase
ireal: scriu poezie

- și până la urmă ce spuneam?